<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom">
	<channel>
		<title>Medical Info</title>
		<link>http://medinfo.ucoz.org/</link>
		<description></description>
		<lastBuildDate>Sat, 05 Feb 2011 07:52:16 GMT</lastBuildDate>
		<generator>uCoz Web-Service</generator>
		<atom:link href="https://medinfo.ucoz.org/news/rss" rel="self" type="application/rss+xml" />
		
		<item>
			<title>Obezitatea, provocată şi de temperaturile mari din case</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/Art_camin_13.jpg&quot; width=&quot;224&quot; height=&quot;176&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;Creşterea temperaturii medii din spaţiile închise în timpul iernii ar 
putea fi un factor ce a contribuit la creşterea ratei obezităţii în 
ţările dezvoltate, susţine un studiu publicat astăzi în Obesity Reviews.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;
Reducerea expunerii la frig are două efecte ce pot dăuna capacităţii de a
 menţine o greutate sănătoasă: pe de o parte diminuează nevoia corpului 
de a consuma energie pentru a se menţine cald, iar de pe de altă parte 
atenuează din acest motiv capacitatea corpului de a produce căldură.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: r...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/Art_camin_13.jpg&quot; width=&quot;224&quot; height=&quot;176&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;Creşterea temperaturii medii din spaţiile închise în timpul iernii ar 
putea fi un factor ce a contribuit la creşterea ratei obezităţii în 
ţările dezvoltate, susţine un studiu publicat astăzi în Obesity Reviews.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;
Reducerea expunerii la frig are două efecte ce pot dăuna capacităţii de a
 menţine o greutate sănătoasă: pe de o parte diminuează nevoia corpului 
de a consuma energie pentru a se menţine cald, iar de pe de altă parte 
atenuează din acest motiv capacitatea corpului de a produce căldură.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;
Studiul citează date care arată că temperatura medie înregistrată iarna 
în case şi în alte spaţii închise a crescut de-a lungul timpului în SUA,
 Marea Britanie şi în alte ţări dezvoltate. Aşteptările crescute de 
confort termic conduc la o expunere redusă la frig în sezonul rece şi la
 expunerea la temperaturi confortabile pentru mai mult timp.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;
Cercetătorii au descoperit că ţesutul adipos brun (grăsime brună), care 
poate consuma energie pentru a genera căldură, constituie o parte mai 
mică din totalitatea ţesutului adipos al unei persoane, în dauna 
&quot;grăsimii albe&quot;, care nu are capacitatea de a consuma energie pentru 
căldură. Pe termen lung, expunerea diminuată la temperaturi scăzute duce
 la o reducere a ponderii ţesutului adipos brun, lucru ce afectează 
greutatea şi obezitatea.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class=&quot;f-r&quot; align=&quot;right&quot;&gt;&lt;i&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Sursa: descopera.ro&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/obezitatea_provocata_si_de_temperaturile_mari_din_case/2011-02-05-12</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/obezitatea_provocata_si_de_temperaturile_mari_din_case/2011-02-05-12</guid>
			<pubDate>Sat, 05 Feb 2011 07:52:16 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Consumul de alcool în cantităţi mici nu afectează sarcina</title>
			<description>&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/image_122554189835777400_1.jpg&quot; width=&quot;192&quot; height=&quot;192&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;Alcoolul băut în cantităţi mici sau ocazional nu poate afecta evoluţia 
sarcinii sau sănătatea viitorului bebeluş. Aceasta este concluzia unui 
studiu realizat de cercetătorii de la Colegiul Universitar din Marea 
Britanie, potrivit Gândul.&lt;/span&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Pentru
a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au studiat 12.500 de copii
de trei ani născuţi în Marea Britanie. 
&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
&lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Rezultatele studiului mai&amp;nbsp;arată
că majoritatea copiilor&amp;nbsp;născuţi de femei care au consumat moderat
alcool în timpul sarcinii au mai puţine probleme emoţionale şi
cognitiv...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/image_122554189835777400_1.jpg&quot; width=&quot;192&quot; height=&quot;192&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;Alcoolul băut în cantităţi mici sau ocazional nu poate afecta evoluţia 
sarcinii sau sănătatea viitorului bebeluş. Aceasta este concluzia unui 
studiu realizat de cercetătorii de la Colegiul Universitar din Marea 
Britanie, potrivit Gândul.&lt;/span&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Pentru
a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au studiat 12.500 de copii
de trei ani născuţi în Marea Britanie. 
&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
&lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Rezultatele studiului mai&amp;nbsp;arată
că majoritatea copiilor&amp;nbsp;născuţi de femei care au consumat moderat
alcool în timpul sarcinii au mai puţine probleme emoţionale şi
cognitive decât cei aduşi pe lume de mame care nu au băut deloc sau
care au consumat prea mult alcool. 
&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
În plus, nu&amp;nbsp;s-a găsit nicio dovadă
care să susţină afirmaţia că un consum moderat de alcool ar putea avea
vreun afect negativ asupra dezvoltării mentale a fetusului. 
&quot;Cercetarea
noastră a demonstrat că un consum moderat de alcool, un pahar-două pe
săptămână, în timpul sarcinii, nu creşte riscul de dificultăţi
comportamentale sau deficienţe cognitive&quot;, a&amp;nbsp;precizat coordonatorul
studiului,&amp;nbsp;dr. Yvonne Kelly.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(50, 205, 50);&quot;&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(50, 205, 50);&quot;&gt;Sursa: mediafax.ro&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/consumul_de_alcool_in_cantitati_mici_nu_afecteaza_sarcina/2010-10-12-10</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/consumul_de_alcool_in_cantitati_mici_nu_afecteaza_sarcina/2010-10-12-10</guid>
			<pubDate>Tue, 12 Oct 2010 08:38:17 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Nu avem nevoie de mai mult de 5 ore de somn</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/somnul.jpg&quot; width=&quot;218&quot; height=&quot;144&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;La loc comanda: numărul &quot;ideal” de ore petrecute în braţele lui Morfeu 
nu mai este 7, cum susţineau până acum studiile în domeniu, ci 5.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Un nou studiu al cercetătorilor de la University of California, San 
Diego îl dezminte pe cel realizat anterior de o echipa de la West 
Virginia University care, determinând durata corectă de somn de 7 ore, 
susţinea că cei care dorm mai puţin riscă să se îmbolnăvească de boli 
cardiace sau chiar să moară prematur, înainte de 65 de ani.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/somnul.jpg&quot; width=&quot;218&quot; height=&quot;144&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;La loc comanda: numărul &quot;ideal” de ore petrecute în braţele lui Morfeu 
nu mai este 7, cum susţineau până acum studiile în domeniu, ci 5.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Un nou studiu al cercetătorilor de la University of California, San 
Diego îl dezminte pe cel realizat anterior de o echipa de la West 
Virginia University care, determinând durata corectă de somn de 7 ore, 
susţinea că cei care dorm mai puţin riscă să se îmbolnăvească de boli 
cardiace sau chiar să moară prematur, înainte de 65 de ani.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;
Timp de 14 ani, cercetătorii californieni conduşi de profesorul de 
psihiatrie Daniel Kripke, nu s-au limitat în studiul lor doar la a le 
pune întrebări cu privire la obiceiurile nocturne celor 450 de femei 
înscrise voluntar în cercetare (cu vârsta cuprinsă între 50 şi 81 de 
ani), ci le-au monitorizat acestora şi somnul, prin controlul 
activităţii cardiace la nivelul pulsului. &quot;Surpriza a fost faptul că, 
graţie unei măsurări obiective a somnului, cea mai ridicată rată a 
supravieţuirii s-a înregistrat la femeile care obişnuiau să doarmă între
 5 şi 6 ore şi jumătate pe noapte&quot;, a comentat profesorul Kripke. El a 
precizat ca la cele care au petrecut mai puţin timp sau mai mult în 
braţele lui Morfeu s-a înregistrat o scădere semnificativă a duratei de 
viaţa: pe parcursul celor 14 ani ai derulării studiului: 86 de femei au 
decedat, tocmai dintre cele care petreceau în pat mai puţin - sau mai 
mult - de 5 ore.&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Sursa: mediafax.ro&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/nu_avem_nevoie_de_mai_mult_de_5_ore_de_somn/2010-10-12-9</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/nu_avem_nevoie_de_mai_mult_de_5_ore_de_somn/2010-10-12-9</guid>
			<pubDate>Tue, 12 Oct 2010 08:27:48 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>România se află pe primul loc în comunitatea europeană la prevalenţa hepatitelor B şi C</title>
			<description>&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Ultimele studii realizate în România au demonstrat că de la 4,9 pînă la 6
 procente din cetăţeni sînt contaminaţi de hepatită, iar prevalenţa 
hepatitei C se situează între 3,5 şi 7%. În plus, în ţară există cele 
mai agresive genotipuri ale virusurilor B şi C, care răspund cel mai 
greu la tratament.&lt;br&gt;&lt;br&gt;
„Din toate persoanele în lume contaminate de hepatite doar 20% sînt 
diagnosticate. Acest lucru se întâmplă în primul rînd pentru că bolile 
hepatitice nu dau simptome. Oamenii se simt perfect sănătoşi, iar 
virusurile distrug ficatul, iar atunci cînd apar simptomele este prea 
tîrziu pentru a se interveni eficient cu tratament antiviral&quot;, - a 
specificat profesorul doctor Arun Sanyal, preşedintele Societăţii 
Americane pentru Studiul Bolilor Hepatice, comunică mass-media 
românească.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
&amp;nbsp; Specialiştii spanioli şi...</description>
			<content:encoded>&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Ultimele studii realizate în România au demonstrat că de la 4,9 pînă la 6
 procente din cetăţeni sînt contaminaţi de hepatită, iar prevalenţa 
hepatitei C se situează între 3,5 şi 7%. În plus, în ţară există cele 
mai agresive genotipuri ale virusurilor B şi C, care răspund cel mai 
greu la tratament.&lt;br&gt;&lt;br&gt;
„Din toate persoanele în lume contaminate de hepatite doar 20% sînt 
diagnosticate. Acest lucru se întâmplă în primul rînd pentru că bolile 
hepatitice nu dau simptome. Oamenii se simt perfect sănătoşi, iar 
virusurile distrug ficatul, iar atunci cînd apar simptomele este prea 
tîrziu pentru a se interveni eficient cu tratament antiviral&quot;, - a 
specificat profesorul doctor Arun Sanyal, preşedintele Societăţii 
Americane pentru Studiul Bolilor Hepatice, comunică mass-media 
românească.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
&amp;nbsp; Specialiştii spanioli şi germani de asemenea afirmă că emigranţii 
români au transmis virusurile hepatitelor B şi C în aceste ţări ale UE.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Sursa: newsmoldova.md&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/romania_se_afla_pe_primul_loc_in_comunitatea_europeana_la_prevalenta_hepatitelor_b_si_c/2010-09-19-7</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/romania_se_afla_pe_primul_loc_in_comunitatea_europeana_la_prevalenta_hepatitelor_b_si_c/2010-09-19-7</guid>
			<pubDate>Sun, 19 Sep 2010 10:05:28 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Creierul controlează nivelul de colesterol</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/cholesterol.gif&quot; width=&quot;247&quot; height=&quot;154&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;În hipotalamus a fost descoperit un mecanism capabil să controleze nivelurile acestei molecule în sânge. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cincinnati, nu doar dieta şi activitatea ficatului sunt responsabile de nivelurile de colesterol din sânge, ci şi creierul, prin intermediul semnalelor declanşate de grelina, aşa-numitul &quot;hormon al foamei&quot;. Identificată recent, grelina este produsă de stomac atunci când organismul este înfometat, iar printre funcţiile sale se numără şi aceea de a stimula centrii apetitului în creier. Echipa de cercetători condusă de Mathias Tschop a analizat efectele acestui hormon asupra nivelurilor de colesterol din sânge. Din studiul realizat pe şoar...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/cholesterol.gif&quot; width=&quot;247&quot; height=&quot;154&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;În hipotalamus a fost descoperit un mecanism capabil să controleze nivelurile acestei molecule în sânge. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cincinnati, nu doar dieta şi activitatea ficatului sunt responsabile de nivelurile de colesterol din sânge, ci şi creierul, prin intermediul semnalelor declanşate de grelina, aşa-numitul &quot;hormon al foamei&quot;. Identificată recent, grelina este produsă de stomac atunci când organismul este înfometat, iar printre funcţiile sale se numără şi aceea de a stimula centrii apetitului în creier. Echipa de cercetători condusă de Mathias Tschop a analizat efectele acestui hormon asupra nivelurilor de colesterol din sânge. Din studiul realizat pe şoareci a reieşit că existenţa unor concentraţii mari de grelina creşte nivelurile de colesterol în sânge, printr-un mecanism cu &quot;sediul&quot; în hipotalamus. Mai exact, grelina se leagă de un receptor - MC4R - prezent în această regiune cerebrală şi îi inhibă activitatea. Acesta este procesul responsabil de concentraţiile mari detectate: colesterolul din sânge creşte şi la şoarecii al căror receptor MC4R este blocat chimic sau eliminat la nivel genetic.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/div&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: rgb(50, 205, 50);&quot;&gt;Sursa: descopera.ro&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 0, 128);&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/creierul_controleaza_nivelul_de_colesterol/2010-09-19-6</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/creierul_controleaza_nivelul_de_colesterol/2010-09-19-6</guid>
			<pubDate>Sun, 19 Sep 2010 09:57:33 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Super-eroii din zilele noastre: avizi, violenţi şi extrem de egoişti</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/super.jpg&quot; width=&quot;444&quot; height=&quot;254&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Potrivit unui studiu american, ei transmit un mesaj greşit tinerilor. 
Dacă iî trecut, după cum sta marturie Clark Kent (Superman), creat de 
Jerry Siegel şi Joe Shuster iî 1938, super-eroii aveau job-uri normale şi credeau în justiţia socială, în prezent ei sunt agresivi, sarcastici şi foarte rar se &quot;gândesc” să-şi pună puterile ieşite din comun în 
serviciul umanităţii.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Super-eroii din trecut, de-acum aflaţi la pensie, inspirau modele 
comportamentale cu siguranţă mult mai pozitive decât cei din zilele 
noastre, vinovaţi mai ales de faptul că nu-i învaţă pe tineri ce înseamnă solidaritatea: este ceea ce susţine Sha...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/super.jpg&quot; width=&quot;444&quot; height=&quot;254&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Potrivit unui studiu american, ei transmit un mesaj greşit tinerilor. 
Dacă iî trecut, după cum sta marturie Clark Kent (Superman), creat de 
Jerry Siegel şi Joe Shuster iî 1938, super-eroii aveau job-uri normale şi credeau în justiţia socială, în prezent ei sunt agresivi, sarcastici şi foarte rar se &quot;gândesc” să-şi pună puterile ieşite din comun în 
serviciul umanităţii.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Super-eroii din trecut, de-acum aflaţi la pensie, inspirau modele 
comportamentale cu siguranţă mult mai pozitive decât cei din zilele 
noastre, vinovaţi mai ales de faptul că nu-i învaţă pe tineri ce înseamnă solidaritatea: este ceea ce susţine Sharon Lamb de la 
Universitatea Massachusetts, autoare a unui studiu pe tema impactului 
avut de personajele fantastice asupra adolescenţilor baieţi.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Studiul, ale cărui rezultate au fost prezentate de Lamb în cadrul unui 
congres al &quot;American Psychological Association&quot;, a implicat 674 copii şi
 adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 4 şi 18 ani. Echipa de 
cercetatori condusă de Lamb a analizat meticulos modelele cele mai 
apreciate de baieţi, pe baza unor interviuri cu angajaţi din mass-media, 
manageri din domeniul jocurilor video şi chiar vânzători din centrele 
comerciale. A reieşit că eroii moderni sunt aproape în totalitate 
lipsiţi de multe din virtuţile care caracterizau personaje precum 
Superman.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;
&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/super_eroii_din_zilele_noastre_avizi_violenti_si_extrem_de_egoisti/2010-08-19-5</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/super_eroii_din_zilele_noastre_avizi_violenti_si_extrem_de_egoisti/2010-08-19-5</guid>
			<pubDate>Thu, 19 Aug 2010 09:57:20 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Barbatul viril se recunoaste dupa voce</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/interact.jpg&quot; width=&quot;238&quot; height=&quot;193&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Nu conteaza fizicul: înălţimea, greutatea, masa musculară; este vocea 
cea care &quot;trădează” forţa unui barbat, agresivitatea şi chiar potenţa 
lui sexuală, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la 
Universitatea California.&lt;br&gt;&lt;br&gt;
Experimentul a debutat cu înregistrarea celor mai diferite voci de 
barbaţi (de la cele apartinand membrilor unui trib bolivian si unor 
pastori din Anzi pana la cele ale unor studenti din Romania si Statele 
Unite), care repetau toti aceeasi fraza, pronuntata pe un ton normal. 
Apoi, forta fizica a acestora a fost masurata in baza unor indicatori 
precum strangerea de mana, circumferinta toracelui si a bicepsilor si 
numarul de altercat...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/interact.jpg&quot; width=&quot;238&quot; height=&quot;193&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Nu conteaza fizicul: înălţimea, greutatea, masa musculară; este vocea 
cea care &quot;trădează” forţa unui barbat, agresivitatea şi chiar potenţa 
lui sexuală, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la 
Universitatea California.&lt;br&gt;&lt;br&gt;
Experimentul a debutat cu înregistrarea celor mai diferite voci de 
barbaţi (de la cele apartinand membrilor unui trib bolivian si unor 
pastori din Anzi pana la cele ale unor studenti din Romania si Statele 
Unite), care repetau toti aceeasi fraza, pronuntata pe un ton normal. 
Apoi, forta fizica a acestora a fost masurata in baza unor indicatori 
precum strangerea de mana, circumferinta toracelui si a bicepsilor si 
numarul de altercatii avut in ultimii patru ani.&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;
In cadrul studiului menit a analiza &quot;secretele&quot; vocii masculine, 
cercetatorii de la universitatea californiana au descoperit ca femeile 
detin o surprinzatoare capacitate de a intui &quot;potentialul&quot; unui barbat 
doar ascultandu-l vorbind. Doar analizand vocile masculine inregistrate,
 chiar si in limbi straine, participantele la studiu au reusit sa-I 
selectioneze pe cei mai puternici, independent de aspectul fizic.&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Sursa: descopera.ro&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;

&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/barbatul_viril_se_recunoaste_dupa_voce/2010-07-12-4</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/barbatul_viril_se_recunoaste_dupa_voce/2010-07-12-4</guid>
			<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 17:19:33 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Genele care indică cine trăieşte 100 de ani</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/11_GENES.jpg&quot; width=&quot;189&quot; height=&quot;154&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;O serie de variaţii genetice unice care prezic cu o acurateţe de 77% 
şansele ca o persoană să devină centenară au fost descoperite de 
cercetătorii americani de la Universitatea din Boston, al căror studiu a
 fost publicat în revista Science.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Analizând genomurile a peste 1.000 de persoane în vârstă de cel puţin 
100 de ani şi ale altor persoane din grupul de control, medicii şi 
biostatisticienii americani au descoperit 150 de caracteristici genetice
 care se manifestă în mod frecvent la persoanele cu o longevitate 
excepţională, comparativ cu restul populaţiei.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/11_GENES.jpg&quot; width=&quot;189&quot; height=&quot;154&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;O serie de variaţii genetice unice care prezic cu o acurateţe de 77% 
şansele ca o persoană să devină centenară au fost descoperite de 
cercetătorii americani de la Universitatea din Boston, al căror studiu a
 fost publicat în revista Science.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Analizând genomurile a peste 1.000 de persoane în vârstă de cel puţin 
100 de ani şi ale altor persoane din grupul de control, medicii şi 
biostatisticienii americani au descoperit 150 de caracteristici genetice
 care se manifestă în mod frecvent la persoanele cu o longevitate 
excepţională, comparativ cu restul populaţiei.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;
Persoanele centenare reprezintă cazuri ideale de analiză, deoarece ele 
dezvoltă o serie de maladii cauzate de procesul de îmbătrânire - cancer,
 afecţiuni cardiovasculare şi demenţă - după ce trec de vârsta de 90 de 
ani, au explicat autorii acestui studiu.&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Sursa:mediafax.ro&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/genele_care_indica_cine_traieste_100_de_ani/2010-07-03-3</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/genele_care_indica_cine_traieste_100_de_ani/2010-07-03-3</guid>
			<pubDate>Sat, 03 Jul 2010 10:22:41 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Lipsa apei prosteşte</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#ffa500&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/apa1.jpg&quot; width=&quot;288&quot; height=&quot;168&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#ffa500&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Dacă în mod obişnuit oamenii cred că un regim alimentar bazat pe multa 
pâine ”prosteşte”, iată că studiile unor cercetători britanici 
demonstrează indubitabil efectele profund negative pe care lipsa apei le
 are asupra materiei cenuşii.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Ultimele cercetări din domeniu au arătat că deshidratarea organismului 
afectează nu doar dimensiunea creierului, ci şi procesele de gândire ale
 acestuia.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#ffa500&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://medinfo.ucoz.org/apa1.jpg&quot; width=&quot;288&quot; height=&quot;168&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#ffa500&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Dacă în mod obişnuit oamenii cred că un regim alimentar bazat pe multa 
pâine ”prosteşte”, iată că studiile unor cercetători britanici 
demonstrează indubitabil efectele profund negative pe care lipsa apei le
 are asupra materiei cenuşii.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
Ultimele cercetări din domeniu au arătat că deshidratarea organismului 
afectează nu doar dimensiunea creierului, ci şi procesele de gândire ale
 acestuia.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;
De fapt, doar 90 de minute de transpirat continuu pot micşora creierul 
la fel de mult ca un an de îmbătrânire. Lipsită de apă, materia cenuşie a
 creierului este forţată să lucreze din greu pentru a procesa aceeaşi 
cantitate de informaţie, comparativ cu momentele în care organsimul 
beneficiază de apă din belşug.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/font&gt;&lt;font color=&quot;#000080&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;&lt;font color=&quot;#ffa500&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;&lt;font color=&quot;#ffa500&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;i&gt;&lt;font color=&quot;#32cd32&quot;&gt;Sursa: descopera.ro&lt;/font&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;br&gt;&lt;font color=&quot;#ffa500&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/font&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://medinfo.ucoz.org/news/lipsa_apei_prosteste/2010-07-03-1</link>
			<dc:creator>AlexSyrus</dc:creator>
			<guid>https://medinfo.ucoz.org/news/lipsa_apei_prosteste/2010-07-03-1</guid>
			<pubDate>Sat, 03 Jul 2010 06:02:14 GMT</pubDate>
		</item>
	</channel>
</rss>